Formatul de fișier

Vizualizare

Date TAR, reprezentând Tape ARchive, sunt esențiale în lumea gestionării fișierelor, în special pe sistemele bazate pe Unix. Create în 1979 de către AT&T Bell Laboratories, fișiere TAR servește ca un mecanism simplu dar puternic pentru a combina mai multe fixe și directorii într-un singur arhiv fără compresie. Acest format este utilizat pe scară largă în diferite sisteme de operare datorită simplicității și compatibilității sale. Indiferent dacă sunteți un dezvoltator care caută codul de sursă de pachet sau un administrator de sistem care gestionează backup-uri, înţelegerea ins și outs de date TAR poate îmbunătăți semnificativ fluxul dvs. de lucru.

Caracteristici cheie

  • Unecomprimate Storage: TAR arhivează datele într-o formă incomprimată, ceea ce le face ideale pentru transferurile rapide de fișiere fără a vă face griji cu privire la compresia.
  • Metadata detaliată: Fiecare fișier din arhiva TAR include metadata, cum ar fi etichetele de timp, detaliile de proprietate și permisiunile, pentru a se asigura că contextul original al fiecăruia este păstrat.
  • Cross-Platform Compatibility: Deși sunt înrădăcinate în sistemele Unix, fișierele TAR sunt susținute de cele mai moderne sisteme de operare, ceea ce le face versatile pentru diferite medii.
  • Formatul standardizat: Formatul se conformează standardelor POSIX (POSIX.1-1988 și mai târziu POSix.1-2001), asigurând coerența între diferite implementări.
  • End-of-File Marker: Fișierele TAR includ un marcă de finisare a fișiere cu două blocuri, care ajută la identificarea punctului de încheiere al arhivului.

Specificații tehnice

Formatul structurii

TAR este un format pe bază de text care organizează datele în blocuri de 512 byte. Fiecare bloc poate reprezenta fie un titlu sau conținut de fișier. Absența unui număr magic îl face diferit de alte formate, cum ar fi ZIP, unde identificatorii specifici sunt utilizați pentru a recunoaște tipul de arhivă.

Componente de bază

  • Header Block: Conține metadata despre fiecare fișier, cum ar fi numele, modul, ID-ul utilizatorului, identitatea de grup, dimensiunea și timestampurile.
  • File Conținut Blocuri: Urmăriți blocurile de titlu și conțineți date de fișier real. Aceste blocuri pot fi grupate în unități mai mari pentru operațiuni eficiente de I/O (blocare).
  • End-of-File Marker: Se compune din două blocuri de 512 byte umplute cu zeruri binare pentru a semnifica sfârșitul unui arhiv.

Standarde & Compatibilitate

TAR se conformează standardelor POSIX, asigurând compatibilitatea între diferite sisteme și versiuni. în timp ce nu susține compresia nativ, diferite extinderi cum ar fi .tar.gz (gzip) sau .tar.bz2 (bzip2) sunt utilizate în mod obișnuit pentru fișierele TAR comprimate.

Istorie și evoluție

  • 1979: A fost introdusă prima dată de AT&T Bell Laboratories.
  • POSIX.1-1988 și POSIX1-2001: Standardele au fost stabilite pentru a standardiza formatul, asigurând coerența între diferite implementări.
  • GNU Tar: versiune îmbunătățită cu caracteristici suplimentare, cum ar fi extinderi pax pentru o mai bună compatibilitate.

Lucrați cu TAR Files

Deschiderea fișierelor

Pentru a deschide un fișier TAR:

  • Windows: Instalați 7-Zip sau utilizați Windows Subsystem pentru Linux (WSL).
  • Mac: faceți dublu clic pe fișier pentru a-l extrage.
  • Linux: utilizarea tar -xvf comandă în terminal.

Conversiați fișierele

Conversioni comune includ compresarea fișierelor TAR în .tar.gz, .tar.bz2, etc. De exemplu, conversia unui fișier plat TAR într-un gzip-comprimat poate fi făcută cu:

tar -czf archive.tar.gz directory/

Crearea fișierelor

Pentru a crea un nou fișier TAR pe sisteme bazate pe Linux sau Unix:

tar -cvf archive.tar /path/to/directory

Pe Windows, puteți folosi WSL sau instrumente terțe, cum ar fi 7-Zip.

cazuri comune de utilizare

  • Backup & Restore: Ideal pentru a crea backup-uri de directorii și fișiere fără compresie.
  • Distribuirea fișierelor: Distribuind seturi mari de fișiere prin rețele într-un format necompresat.
  • Managementul codului de sursă: Bundling repositorii de cod înainte de încărcare la sistemele de control al versiunii sau de împărtășire cu colaboratorii.

Avantajele și limitările

Avantajele sunt:

  • Structura simplă și ușor de înțeles
  • Compatibilitate cross-platform
  • Rezervarea detaliată a metadatelor

Limitați la:

  • Nu există suport de compresie integrat (în special extinderi cum ar fi .tar.gz sunt utilizate pe scară largă)
  • Dimensiuni mai mari de fișiere în comparație cu formatele comprimate

resurse de dezvoltare

Programarea cu fișierele TAR este susținută prin intermediul diferitelor API și biblioteci. exemple de cod și ghiduri de implementare vor fi adăugate în curând.

Întrebări frecvente

  • De ce un fișier TAR nu are un număr magic?

  • Spre deosebire de alte formate de arhivă, TAR nu utilizează un identificator specific la începutul fișierului pentru a denota tipul său.

  • Cum pot verifica dacă un fișier TAR este complet?

  • Asigurați-vă că ultimele două blocuri ale fișierului sunt umplute cu zero binare (512-bit end-of-file marker.

  • Care este diferența dintre fișierele .tar și .ar.gz?

  • O plină .tar fișierul este un arhiv necomprimat, în timp ce un .tar.gz Fișierul este comprimat folosind compresia gzip pentru a reduce dimensiunea.

References

 Română